Se pregăteşte o schimbare de paradigmă în sistemul asigurărilor de sănătate. Dacă acum avem, potrivit autorităților, 10 milioane de beneficiari de servicii medicale care nu contribuie la Fondul de de Sănătate, în scurt timp toată lumea va avea obligativitatea să contribuie, dacă vrea acces la servicii medicale. După modelul olandez.

Experţii Băncii Mondiale în colaborare cu CNAS sunt în plin proces de analiză a costurilor pe categorii de asiguraţi. „Conform sistemului de asigurare bazat pe modelul celui care funcţionează în Olanda, în land-urile din Germania şi în mică măsura în Slovacia, toata lumea va fi obligată să se asigure, deci va fi obligată să contribuie, iar plata se va face fie direct, fie prin intermediul instituţiilor „răspunzătoare” pentru categorii specifice de populaţie”, au declarat pentru MONEY.ro surse apropiate CNAS. Abia la sfârşitul lunii vom şti concret la ce formulă au ajuns autorităţile în privinţa contribuţiei la Sănătate. Totuşi, nu este încă suficient de clar ce se va întâmpla cu copiii.

Teoretic, pentru minori nu s-ar plăti contribuţia

Dacă ne raportăm la modelul olandez, trebuie specificat că minorii sunt asiguraţi prin asigurarea medicală de bază încheiată de părinte/tutore. Ei pot beneficia gratuit de orice serviciu prevăzut în pachetul de bază. În afară de această categorie, toţi ceilalţi sunt obligaţi să încheie o asigurare medicală standard, de bază, pe care niciun asigurator nu are dreptul să le-o refuze. Cei cu venituri foarte mici primesc subvenţii de la stat, pentru a se asigura.

Olanda, Germania şi Slovacia sunt cele mai reprezentative state europene care se bazează în principal pe mecanismele pieţei atât în ceea ce priveşte sistemul de asigurări, cât şi prestarea de servicii de asistenţă medicală, sub aspectul instituţional şi al modului de finanţare, potrivit unui studiu OCED,  citat de Cristian Vlădescu şi Cristian Buşoi în lucrarea "Politici de sănătate în Uniunea Europeană". 


În Europa nu există sisteme integral private sau de stat. Ele sunt desenate ca hibrid între cele 2, deci sunt finanţate în parte prin contribuţii la asigurările sociale, şi, în parte, prin taxe. Printre cele mai reprezentative state în care sistemul este preponderent finanţat prin taxe (şi în care modelul funcţionează) se numără Marea Britanie, Danemarca, Suedia, Finlanda şi Spania. În contrast, statul european în care sistemul este preponderent finanţat prin contribuţii la asigurările sociale este Olanda, model pe care vrem să îl adaptăm aici. 


Sistemul olandez, reformat în 2006 în varianta actuală, este finanţat prin cotizaţii la asigurări, subvenţii de la stat şi plăţi directe ale pacienţilor. Asigurarea de sănătate obligatorie este administrată de 40 de case de asigurări iar pacientul are opţiunea de a-şi alege asiguratorul, ceea ce înăspreşte concurenţa între casele de asigurări. Ce relevanţă are pentru beneficiarul final, pacientul, concurenţa inter-asiguratori? Fiecare asigurator îi propune pacienţilor pachete de servicii cât mai avantajose, în schimbul cotizaţiei.

UNDE SUNTEM ACUM

„Am ajuns ca la nivelul anului 2010 numărul total al persoanelor scutite de plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate să fie 10.732.616, din 21.500.000 de persoane, cât numără populaţia Romaniei în prezent. Practic, avem doar 6.729.264 plătitori de asigurări, din care aproximativ 5.000.000 de salariaţi", declara la finele lui 2010 fostul ministru al Sănătăţii, Cseke Attila. 

Restul de 1.7 milioane de plătitori de asigurări sunt asiguraţi prin asigurare voluntară –  liber profeşionistii, persoane cu indemnizaţii de somaj, agricultorii. De la 1 ianuarie 2011, pensionarii cu venituri peste 740 de lei şi un număr semnificativ din categoria revoluţionarilor au fost incluşi la plata contribuţiei la Fond. 
„Cu aceste măsuri, vom ajunge la un număr de contribuabili la sistemul Social de Asigurări de Sănătate de 8.797.028 de persoane. Categoria exceptaţilor, de la 1 ianuarie 2011, va fi de 8.664.852 de persoane ”, declara Cseke Attila, în octombrie 2010.

Cifrele avansate de fostul ministru al Sănătăţii s-au dovedit a fi prea optimiste

Potrivit celor mai recente cifre comunicate de CNAS, la solicitarea MONEY.ro, la 31 martie 2011 aveam 8.9 milioane de asiguraţi înscrişi pe listele medicilor de familie, care nu contribuie la Fond, şi 5.9 milioane de plătitori de contribuţie. Acestora li se adaugă alţi 727.226 de asiguraţi cu plata contribuţiei din alte surse.  Atenţie, însă! Cifrele antemenţionate nu  contabilizează situaţia caselor judeţene din Bucureşti, Bihor şi Timiş (care nu au centralizat cifrele în timp util). Pe cale de consecinţă, cifrele care reflectă fidel realitatea cel puţin depăşesc valorile mai sus enunţate. 



Cert este că în România lui 2010 aveam peste 10.7 milioane de pacienţi care beneficiau de servicii medicale, dar care nu contribuiau la Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate. De ce girează statul pentru cel puţin 10  milioane de români, care au acces la asistenţă medicală “gratuit”!

Riguros vorbind, calitatea de asigurat la sistemul de sănătate decurge din faptul că eşti cetăţean român cu domiciliul în România, potrivit legislaţiei în vigoare. Doar moartea sau plecarea din ţară te pot trece în tabăra neasiguraţilor.

“Asiguraţii indisciplinaţi sunt cei care nu plătesc. Legea explică. El nu devine neasigurat, el pierde drepturile de asigurare”, a declarat într-un interviu din 2010 pentru MONEY.ro, Adina Geană,  director adjunct pe atunci la Direcţia Generală de Management a Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), în prezent manager al companiei de consultanţă Aegeea. 


Dacă nu îţi achiţi obligaţiile faţă de fondul unic de asigurări, statul te penalizează reducându-ţi sau interzicându-ţi dreptul de a mai beneficia de anumite servicii, cu două excepţii: urgenţele şi bolile endemoepidemice sau bolile transmisibile, infecto-contagioase, care reprezintă un risc pentru comunitate.


Cei 10.7 milioane de români care nu contribuie la Fondul Unic fac parte din categorii care sunt exceptate de la plată prin lege. Vezi aici lista categoriilor scutite de la plata contribuţiei la Fond. 



Din cei exceptaţi de la plata contribuţiei, procentul celor care accesează sistemul de sănătate şi sunt răspunzători în nume propriu de achitarea obligaţiilor către fondul unic de asigurări sociale de sănătate este de 10-12%. Prin urmare, 10-12% din cei 10.7 milioane sunt şomerii care nu beneficiază de indemnizaţia de şomaj, cei din rural, care nu au contribuit şi nu au ori au avut ocupaţie, persoane care beneficiază de servicii medicale, dar care nu plătesc pentru ele. 
Restul de 80-90% din cei 10.7 milioane fac parte din una din categoriile sociale sub a căror cupolă cred că au “imunitate”la plata contribuţiilor la Fond.

Evoluţia contribuţiei la Fondul Naţional Unic de Asigurări de Sănătate

Contribuţia la Fond a pornit de la 7% pentru asigurat şi 7% pentru angajator.Astăzi, contribuţia a coborât la 5.5% pentru salariaţi persoane fizice şi 5.2% pentru angajatori. 
În 2008, am înregistrat cea mai dramatică scădere a contribuţiei (de 1.8%): 5.5% pentru salariaţi persoane fizice, de la 6.5%, în 2007 , în timp ce contribuţia angajatorilor a coborât de la 6% în 2007 la 5.2% în 2008.

Preluare de pe www.money.ro